Florile din grădina bunicii

Florile din grădina bunicii și a mamei mele, florile de acasă sunt pentru mine motive foarte dragi. De aceea, le pictez cu multă bucurie și pasiune, în toate ipostazele și anotimpurile. Caut astfel să aduc natura în casă, în toată splendoarea ei. Pașii mă poartă adesea, imaginar, pe cărările grădinii bunicii sau ale  mamei, pe sub bolțile de clematis, pe lângă tufele de trandafiri, crini, mușcate multicolore și oleandrii splendizi, de mărimea unor copaci, ale căror corole albe și roz opreau trecătorii în loc, fascinați de frumusețea, coloritul și parfumul lor suav. Trandafirii, liliacul, garofițele, albăstrelele, floarea soarelui – toate sunt preferatele mele, toate mă uimesc prin perfecțiunea alcătuirii, toate mă atrag prin formă, culoare, miros, toate mă animă prin gingășia cu care-mi aduc în suflet natura cu toate frumusețile ei. Florilor – pe care le așez în vaze de sticlă, lut, borcane, sau alte forme imaginare din care se revarsă inflorescențe somptuoase, pentru a obține un echilibru al lucrării, – le alătur adesea alte obiecte: ochelari, cești de cafea, fructe, lumânări. Caut în permanență să stabilesc raporturile între formă, poziția diferitelor obiecte, precum și raporturile dintre lumini, umbre și culoare. În funcție de unghiul din care privesc ansamblul pun accent pe unele elemente situate în prim plan în raport cu cele situate în planul secundar, încerc în acest mod să nu sugerez o imagine statică, un clișeu, ci una mobilă, vie, care pe lângă cele trei dimensiuni să reflecte o a patra dimensiune – timpul ce se scurge, timpul ce evidențiază esența vieții. Prin aportul sufletesc caut să realizez o lucrare unitară, armonioasă, însuflețită”.